Biserica Ortodoxa de Rasarit a randuit pentru credinciosii crestini anumite posturi. Caci postul - zice Sfantul Ioan Gura de Aur - potoleste trupul, infraneaza poftele cele nesaturate, curateste si inaripeaza sufletul, il inalta.
Desi religios nu se poate oficia cununia, totusi pentru cununii civile nu exista interdictii din acest punct de vedere. Ziua casatoriei civile este marcata de legalizarea relatiei la Oficiul Starii Civile.
Atunci cand stabiliti data casatoriei, si mai ales daca sunteti de religie ortodoxa, este bine sa luati in calcul urmatoarele zile, in care nu se oficiaza cununii religioase.
Asadar, tine minte, pentru anul 2011, nu se fac nunti in:
1 ianuarie -Taierea-imprejur. Taierea-imprejur a Domnului este sarbatoarea randuita in amintirea taierii-imprejur dupa trup a Domnului nostru Iisus Hristos ca prunc.
6 ianuarie (si in Ajun, 5 ianuarie) - Teofania, Epifania, Botezul Domnului sau Boboteaza. In aceasta zi se praznuiește botezarea Domnului Iisus Hristos de catre Sfantul Ioan Botezatorul in raul Iordan și inceputul propovaduirii timpurii a lui Hristos. Praznicul Epifaniei marcheaza sfarșitul sarbatoririi Craciunului, care incepe de la 25 decembrie și se incheie pe 6 ianuarie.
2 februarie (si in Ajun, 1 februarie) - Aducerea la Templu a Pruncului Iisus sau Intampinarea Domnului este unul din Praznicele Imparatesti ale Bisericii Ortodoxe. Aceasta sarbatoare mai este cunoscuta sub numele de Ziua Lumanarilor, in special in tarile vestice, datorita obiceiului de a binecuvanta lumanarile in aceasta zi.
28 februarie - 6 martie - Saptamana lasatului de carne. Ea deschide o saptamana pregatitoare pentru inceputul Postului Mare.
7 martie - 23 aprilie - Postul Sfintelor Pasti. Postul Pastelui (Postul Mare sau Postul Patruzecimii) este cel mai lung post din calendarul crestin-ortodox si dureaza sapte saptamani, adica 48 de zile, fiind unul dintre cele mai restrictive.
24 aprilie - Ziua Sfintelor Pasti. Invierea Domnului Iisus Hristos din morti este centrul credintei crestine ortodoxe. Sarbatoarea este precedata de douasprezece saptamani de pregatire, care sunt impartite in: duminicile premergatoare postului, Postul Mare si Saptamana Mare. Credinciosii incearca sa parcurga aceasta perioada cu smerenie, iertare, impacare, rugaciune, post, generozitate si studiul elementelor credintei.
24 aprilie - 30 aprilie - Saptamana Luminata. Saptamana de dupa Pasti este socotita Saptamana Luminata fiindca e toata scaldata in Lumina Invierii si prin aceasta cei putini, cativa adunati in jurul lui Isus in timpul vietii lui, au capatat certitudinea ca intr-adevar, asa cum fagaduise, Domnul a invins moartea.
2 iunie (si in Ajun, 1 iunie) - Inaltarea la cer a Domnului. Numita in popor si Ispas, cade totdeauna in Joia saptamanii a sasea dupa Pasti, adica la 40 de zile dupa inviere, cand Domnul S-a inaltat la cer.
20 iunie - 28 iunie - Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel. Sfintii Apostoli Petru si Pavel, care se sarbatoresc la 29 Iunie al fiecarui an, au propovaduit amandoi Evaghelia cu mult zel. Biserica crestina in general si cea romaneasca in special ii socoteste "intaistatatori" intre apostoli. Viata si activitatea lor misionara, ca si minunile savarsite de ei, sunt descrise in parte in Noul Testament, Faptele Apostolilor. Deasemenea, intreaga activitate a Sfantului Apostol Pavel reiese din cele 14 epistole scrise de el catre Bisericile locale infiintate de el.
31 iulie - 14 august - Postul Adormirii Maicii Domnului. Adormirea Maicii Domnului este unul din Praznicele Imparatesti ale Bisericii Ortodoxe, sarbatorita in 15 august. Aceasta sarbatoare comemoreaza moartea, invierea si slavirea Maicii Mantuitorului. Sarbatoarea marturiseste ca Maica Domnului "a fost luata" de Dumnezeu in imparatia cereasca al lui Hristos, in deplinatatea vietii ei sufletesti si trupesti.
29 august (si in Ajun, 28 august) - Taierea capului Sf. Ioan Botezatorul. In fiecare an, pe data 29 august, praznuim Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul. Sfantul Ioan Botezatorul s-a nascut in cetatea Orini. Fiu al Elisabetei si al preotului Zaharia, este cunoscut sub denumirea de "inaintemergatorul", pentru ca a anuntat venirea lui Hristos. Ioan Botezatorul a fost omorat pentru ca i-a adresat reprosuri aspre lui Irod Antipa, care, contrar Legii, se casatorise cu Irodiada, sotia fratelui sau. Prin viata, dar si prin moartea sa, Sfantul Ioan Botezatorul ramane cunoscut ca un Profet al lui Iisus.
8 septembrie (si in Ajun, 7 septembrie) - Nasterea Maicii Domnului. Cea dintai mare sarbatoare din cununa Sfintilor de peste an este sarbatoarea Nasterii Maicii Domnului, praznuita la 8 septembrie.
14 septembrie (si in Ajun, 13 septembrie) - Inaltarea Sfintei Cruci. Inaltarea Sfintei Cruci este cea mai veche si cea mai importanta dintre sarbatorile crestine inchinate cinstirii crucii lui Iisus. Atat in calendarul bizantin (ortodox si greco-catolic) cat si in cel latin aceasta sarbatoare se tine pe data de 14 septembrie.
14 noiembrie - 24 decembrie - Postul Nasterii Domnului. Postul Nasterii Domnului (al Craciunului) a fost randuit de Biserica pentru a pregati pe credinciosi spre cuviincioasa intampinare si serbare a marelui praznic al nasterii cu trup a Mantuitorului Iisus Hristos. El aduce aminte crestinilor de patriarhii si dreptii din Vechiul Testament, care au petrecut timp indelungat in post si rugaciune, in asteptarea si cu nadejdea venirii lui Mesia - Izbavitorul. Acest post incepe in 14 noiembrie si se incheie in ajunul praznicului, pe 24 decembrie.
25 decembrie - Nasterea Domnului. Craciunul sau Nasterea Domnului este sarbatoarea crestina a nasterii dupa trup a Domnului Iisus Hristos, celebrata la 25 decembrie (dupa calendarul gregorian) sau 7 ianuarie (dupa calendarul iulian) in fiecare an. Ea face parte din cele 12 sarbatori domnesti (sau praznice imparatesti) a Bisericilor bizantine, a treia mare sarbatoare dupa cea de Pasti si de Rusalii. In anumite tari unde crestinii sunt majoritari, e de asemenea sarbatoare legala, si se prelungeste in ziua urmatoare, 26 decembrie: a doua zi de Craciun.
25 decembrie - 6 ianuarie - de la nasterea Domnului pana la Boboteaza nu se oficiaza casatorii religioase.
Este foarte important sa stii ca nu se fac nunti nici in zilele de miercuri si vineri de peste an.
Multi dintre semenii nostri considera randuielile bisericesti, intre care se numara si postul, niste prescriptii care nu se refera in mod necesar si la propria lor persoana, crezandu-le uneori fara sens sau imposibil de respectat din cauza exigentei lor.
Trebuie stiut ca toate legile bisericesti se stabilesc spre folosul credinciosilor si in spatele acestor legi se gaseste nevoia fiecarui om de a trai cat mai aproape de Dumnezeu si de a scapa de toate rautatile ce stau in calea comuniunii omului cu Dumnezeu.
Pentru crestini postul este o porunca, dar nu o porunca absurda prin care Dumnezeu voieste sa-si arate puterea de stapan, ci o porunca izvorata din iubirea de oameni a Creatorului, care stie cele mai pune mijloace pentru curatirea si sfintirea oamenilor.
In sens general, orice om stie ca a posti inseamna a ne abtine de la toate mancarurile provenite de la animale, mancaruri numite in popor „de dulce”. Dar daca ne-am opri la acest aspect am transforma postul intr-o simpla dieta si nu i-am descoperi semnificatia duhovniceasca. Trebuie sa mergem mai departe si, paralel cu acest „post de bucate” sa ne straduim sa postim si de pacate, mai ales ca perioada postului este prielnica pentru lucrarea faptelor bune.
Postul mai poate fi vazut si ca un exercitiu al vointei. Cel care reuseste sa renunte la un anumit fel de mancare, va castiga astfel puterea de a renunta la orice fel de indemn sau pofta ce aprinde in el pacatul.
In zilele noastre, practica postului pare sa fi pierdut putin din valoarea sa spirituala si sa fi capatat mai degraba, intr-o cultura marcata de cautarea bunastarii materiale, valoarea unei masuri terapeutice pentru ingrijirea propriului corp. A posti ajuta, desigur, la bunastarea fizica, dar pentru credinciosi este in primul rand o terapie pentru ingrijirea a tot ceea ce ii impiedica sa se conformeze vointei lui Dumnezeu - (Paul J. Cordes)
Praznicele Imparatesti ale Bisericii Ortodoxe sunt cele mai importante sarbatori ale anului liturgic. In timp ce numerosi sfinti si evenimente au importanta in anumite zone, intreaga Biserica sarbatoreste toate cele treisprezece sarbatori aflate deasupra tuturor celorlalte, Sfintele Pasti si cele Douasprezece Praznice Imparatesti . Acestea sarbatoresc si ne reamintesc prezenta istorica a Mantuitorului si a Maicii Sale aici pe pamant, printr-o serie de evenimente considerate cele mai importante.
Dintre acestea, sapte sunt praznice in onoarea Domnului nostru Iisus Hristos iar cinci sunt in onoarea Maicii Domnului, impreuna constituind cele Doisprezece Praznice Imparatesti: Nasterea Maicii Domnului, Inaltarea Sfintei Cruci, Intrarea in Biserica a Maicii Domnului, Nasterea Domnului (Craciunul), Botezul Domnului, Intampinarea Domnului, Buna Vestire, Duminica Intrarii Domnului in Ierusalim, Inaltarea Domnului, Pogorarea Duhului Sfant, Schimbarea la Fata, Adormirea Maicii Domnului).
Adauga opinia ta: