Trebuie oficiata casatoria religioasa? - Nunta Deva

Casatoria este institutie divina, capitolul doi din cartea Facerii ne relateaza despre crearea barbatului si a femeii si oficierea primei casatorii din istoria omenirii. Dumnezeu este autorul institutului casatoriei si El a oficiat prima casatorie: Din coasta pe care o luase din om, Domnul Dumnezeu a facut o femeie si a adus-o la om. Si omul a zis: „Iata in sfarsit aceea care este os din oasele mele si carne din carnea mea! Ea se va numi „femeie” pentru ca a fost luata din om” De aceea, va lasa omul pe tatal sau si pe mama sa, si se va lipi de nevasta sa, si se vor face un singur trup. (Cartea facerii 2:22-24) 

 

Fiind o institutie divina este firesc sa fie oficiata casatoria cu toata increderea si maretia inaintea lui Dumnezeu. Asadar casatoria este un legamant inaintea lui Dumnezeu si Dumnezeu este martor. Este firesc si frumos ca acest legamant sa fie oficiat inaintea Martorului principal, care totdeauna vegheaza si va veghea asupra mirilor ce au incheiat legamantul.

 

Dumnezeu impreuneaza si uneste pe cei doi miri in casatorie: „De aceea v-a lasa omul pe tatal sau si pe mama sa, si se va lipi de nevasta-sa, si cei doi vor fi un singur trup? Asa ca nu mai sunt doi, ci un singur trup. Deci, ce a impreunat Dumnezeu, omul sa nu desparta.” (Evanghelia dupa Matei 19:3-6) Casatoria ca legatura pe viata intre un barbat si o femeie, se intemeiaza pe faptul ca numai impreuna alcatuiesc umanitatea completa.

 

Mirii au nevoie de binecuvantarea lui Dumnezeu in vederea vietii de familie, si aceasta binecuvantare o primesc prin taina cununiei. Dupa crearea primilor oameni, Dumnezeu i-a binecuvantat la casatoria lor, asa cum scrie in Biblie: Dumnezeu a facut pe om dupa chipul Sau, l-a facut dupa chipul lui Dumnezeu; parte barbateasca si parte femeiasca i-a facut. Dumnezeu i-a binecuvantat, si le-a zis: „Cresteti, inmultiti-va, umpleti pamantul, si supuneti-l; si stapaniti peste pestii marii, peste pasarile cerului, si peste orice vietuitoare care se misca pe pamant.” Facerea 1:27-28)

 

«Trebuie sa stim ca cei ce se insotesc prin nunta s-au insotit de la Dumnezeu si sunt curati cu chemarea Celui Curat. Sa pazeasca deci unul fata de altul nunta neintinata si in pace, sa vietuiasca in cucernicie. Cei ce au luat unire de la Dumnezeu, pentru cinste, dragoste intru curatie, insotirea intr-un gand si in pace, sa le pazeasca unul cu altul, ca un odor, pentru ca sa nu li se ceara sa dea raspuns de curatie si de celelalte lucruri dumnezeiesti; si sa se ingrijeasca nu numai de trupul lor, ci mai cu seama de sufletele lor... caci intr-acest chip si Dumnezeu va fi cu dansii.» (Povatuirea catre Miri, din Sf. Simion al Tesalonicului, Despre cinstita nunta, cap. 282, trad. rom. p. 183). 

 

Sunt sigur ca acestea nu pot fi suficiente motive pentru toti sa isi doreasca oficierea casatoriei intr-o atmosfera solemna si sfanta inaintea lui Dumnezeu, dar este bine sa fie amintite si avute in vedere de cei care vor sa porneasca pe noul drum la casniciei si al vietii de familie.